Muncă şi afaceri sociale

Accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Marea Britanie

Începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii români se bucură de aceleaşi drepturi pe piaţa britanică a muncii cu toţi cetăţenii europeni şi nu trebuie să solicite permisiunea de a munci în Marea Britanie. Angajatorilor din Marea Britanie le este interzisă discriminarea pe motiv de naționalitate în ceea ce privește accesul pe piaţa muncii, salarizarea sau condițiile de muncă.

În procesul de reglementare a statutului pe piaţa muncii din Marea Britanie, cetățenii români trebuie să aplice pentru alocarea Numărului Naţional de Asigurare (NINo), număr unic de identificare care centralizează contribuţiile sociale plătite în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, emis de serviciile publice de ocupare din Marea Britanie (Jobcentre Plus): https://www.gov.uk/apply-national-insurance-number.

  1. Identificarea unui loc de muncă

Cetăţenii români care doresc să ocupe un loc de muncă în Marea Britanie pot:

  • Consulta baza de date a Jobcentre Plus, serviciul public de ocupare a forţei de muncă în Marea Britanie. Locurile de muncă vacante din Marea Britanie sunt disponibile prin intermediul serviciului online Universal Jobmatch, în funcţie de sectorul de activitate de interes/ocupaţie şi de locaţia persoanei în căutarea unui loc de muncă: www.gov.uk/jobsearch.
  • Contacta agenţiile de ocupare a forţei de muncă care funcţionează în Marea Britanie. Potrivit legislaţiei britanice, agenţiilor de recrutare care funcţionează pe teritoriul Marii Britanii le este interzisă perceperea de comisioane pentru servicii de căutare a unui loc de muncă.
  • Consulta anunţurile publicate de principalele ziare / reviste din zona în care se află sau contacta direct companiile care funcţionează în domeniul de interes.
  1. Verificarea validității ofertei de angajare

Înainte de a răspunde unei oferte de muncă, cetăţenii români trebuie să se asigure că oferta este reală, validitatea putând fi verificată prin:

  • Contactarea angajatorului în numele căruia a fost emisă oferta de angajare la datele sale reale de contact. De regulă, angajatorii şi agenţiile de recrutare din Marea Britanie deţin website-uri proprii unde sunt publicate datele de contact. Este indicată contactarea companiilor pe un număr de telefon fix care poate fi uşor identificat.
  • Verificarea datelor companiei cu înregistrările publicate pe website-ul Companies House (www.companieshouse.gov.uk), autoritate care deţine funcţii similare Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din România. Pe website-ul Companies House sunt publicate informaţii privind sediul declarat al companiilor şi condiţiile de funcţionare.
  • În cazul ofertelor de muncă care vin din partea unor agenţii de recrutare este recomandabilă verificarea bazei de date a Confederaţiei din domeniul Recrutării şi Ocupării Forţei de Muncă (Recruitment and Employment Confederation - REC) unde sunt înregistrate agenţiile care sunt membre ale aceste organizaţii. REC reprezintă interesele companiilor care funcţionează în domeniul recrutării şi ocupării forţei de muncă din Marea Britanie, înregistrarea agenţiilor fiind condiţionată de îndeplinirea unor condiţii de etică profesională. Lista agenţiilor care sunt membre REC este publicată pe website-ul: www.rec.uk.com. Pe website-ul REC există o secţiune dedicată persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
  • În cazul cetăţenilor români care primesc oferte de muncă în agricultură sau în industria de procesare a alimentelor este necesară verificarea bazei de date a Autorităţii pentru Licenţierea Operatorilor (Gangmasters Licensing Authority – GLA), autoritate responsabilă cu licenţierea companiilor şi a agenţiilor de ocupare a forţei de muncă care pun la dispoziţe forţă de muncă în sectoarele reglementate din Marea Britanie: agricultura, silvicultura, horticultura, recoltarea moluştelor, prelucrarea şi ambalarea produselor alimentare. Lista companiilor autorizate de GLA să funcţioneze în domeniile reglementate este publicată pe website-ul: www.gla.gov.uk.
  1. Recunoașterea calificărilor profesionale

Recunoaşterea calificărilor profesionale obţinute în alte state membre ale Uniunii Europene se realizează potrivit prevederilor Directivei nr. 2005/36 privind recunoaşterea calificărilor profesionale. În Marea Britanie, orice cetăţean european, indiferent de naţionalitate, este liber să își exercite profesia, atâta timp cât nu există o reglementare care prevede calificări naţionale specifice pentru practicarea unei anumite profesii, în aceste condiţii funcţionând recunoaşterea automată a  diplomelor naţionale (aceste profesii sunt nereglementate).

Exercitarea profesiilor reglementate este posibilă în urma recunoaşterii calificării profesionale şi înregistrării la autoritatea profesională competentă desemnată de către autorităţile britanice. Majoritatea profesiilor nu sunt reglementate în Marea Britanie, existând în prezent 102 de profesii reglementate conform normelor interne, în mare parte în domenii precum învăţământ, sectorul medical şi juridic. Lista profesiilor reglementate din Marea Britanie, autorităţile competente cu recunoaşterea calificărilor profesionale şi datele acestora de contact, sunt disponibile accesând site-ul web al Punctului Naţional de Contact pentru Calificări Profesionale (UK NCP): www.ecctis.co.uk/UKNCP.

Exercitarea în Marea Britanie a unei profesii nereglementate este posibilă fără a fi necesară recunoaşterea diplomelor sau calificărilor obţinute în celelalte state membre. Având în vedere diferenţele care pot exista între sistemul britanic de învăţământ şi sistemele celorlalte state membre, angajatorii sau instituţiile de învăţământ pot solicita prezentarea unui document care confirmă nivelul de încadrare a diplomei sau calificării în sistemul britanic de învăţământ. În situaţia în care sunt necesare astfel de documente oficiale, persoanele interesate se pot adresa Centrului Naţional de Recunoaştere Academică şi Informare din Marea Britanie (National Academic Recognition Information Centre – UK NARIC), autoritatea britanică responsabilă cu procedurile de comparare a diplomelor sau calificărilor emise în străinătate şi de încadrare a acestora în sistemul britanic de învăţământ: http://www.ecctis.co.uk/naric/individuals/.

  1. Angajarea în Marea Britanie

În procesul de recrutare a lucrătorilor, angajatorii din Marea Britanie parcurg în general  următoarele etape:

  • Decid asupra drepturilor salariale oferite angajatului, în cuantum de cel puțin salariul minim la nivel național: https://www.gov.uk/national-minimum-wage.
  • Verifică dacă viitorul angajat deține permisiunea de a munci în Marea Britanie, în baza documentului de identitate în original, verificarea validității documentului și fotocopierea acestuia: https://www.gov.uk/check-job-applicant-right-to-work.
  • Solicită emiterea unui cazier judiciar (DBS check), dacă acest lucru reprezintă o cerință a ocupării locului de muncă (spre exemplu în domenii precum securitatea, asistența medicală): https://www.gov.uk/disclosure-barring-service-check.
  • Verifică dacă lucrătorul deține documente precum Numărul Național de Asigurare, formularul P45, etc.
  1. Statutul pe piața muncii

Atenţionăm asupra evaluării corecte a statutului deţinut pe piaţa britanică a muncii şi implicit a drepturilor angajaților şi obligaţiilor angajatorului la locul de muncă.

Autoritatea fiscală HM Revenue and Customs pune la dispoziţie un instrument prin care orice persoană interesată poate să-şi verifice statutul pe piața muncii. Instrumentul de evaluare a activităţilor desfăşurate (Employment Status Indicator - ESI) este disponibil pe website-ul HM Revenue and Customs: http://www.hmrc.gov.uk/calcs/esi.htm. Răspunzând unor întrebări simple privind tipul activităţilor pe care le desfăşoară, lucrătorii pot obţine un punct de vedere autorizat cu privire la regimul care le este aplicabil.

Principalele tipuri de statut pe piaţa britanică a muncii sunt:

  • Lucrător (worker) şi lucrător prin agenţie (agency worker)

În general, o persoană este considerată lucrător dacă: deţine un contract sau un alt aranjament de muncă sau servicii, în schimbul unei recompense (nu este obligatoriu ca acest contract să fie încheiat în formă scrisă); recompensa este în bani sau în natură (spre exemplu, promisiunea unui contract sau activitate ulterioară); deţine drepturi limitate de a subcontracta activitatea; este obligat să se prezinte la muncă; angajatorul trebuie să-i ofere muncă pe toata durata contractului sau aranjamentului.

Cel mai probabil o persoană deţine statutul de lucrător în cazul în care contractul semnat conţine termeni precum: ‘casual’, ‘freelance’, ‘zero hours’, ‘as required’.

Drepturile lucrătorilor, conform legislaţiei muncii: salariul minim la nivel naţional; protecţie împotriva deducerii nelegale din salariu; durata minimă de concediu plătit; durata minimă de pauză de odihnă; timp de lucru de maxim 48 ore în medie pe săptămână, cu posibilitatea de a renunţa la acest drept; protecţie împotriva discriminării nelegale; protecţie în cazul semnalării unor nereguli la locul de muncă; tratament egal cu lucrătorii part-time. Totodată, este posibil ca lucrătorii să beneficieze de: indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţie de maternitate şi paternitate: https://www.gov.uk/employment-status/worker.

Lucrătorii prin agenţii deţin drepturi specifice începând cu prima zi de activitate și pot fi consultate accesând site-ul web al Guvernului: https://www.gov.uk/agency-workers-your-rights.

  • Salariat (employee)

O persoană deţine statutul de salariat dacă îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă. Salariaţii beneficiază de toate drepturile lucrătorilor şi de alte drepturi suplimentare, precum: perioadă minimă de preaviz, protecţie împotriva concedierii nelegale, indemnizaţie de maternitate, paternitate şi adopţie, indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dreptul la timp de lucru flexibil, indemnizaţie în cazul disponibilizării:  https://www.gov.uk/employment-status/employee.

  • Lucrător independent (self-employed)

O persoană este considerată lucrător independent în cazul în care deţine propria afacere şi îşi asumă responsabilitatea pentru eşecul sau succesul acesteia. Lucrătorii independenți nu sunt plătite prin sistemul PAYE, fiind obligaţi să se înregistreze individual la autoritatea fiscală HM Revenue & Customs. Lucrătorii independenţi nu se bucură de aceleaşi drepturi conform legislaţiei muncii, aplicabile salariaţilor. Cu toate acestea, pot beneficia de protecţie împotriva discriminării şi li se aplică prevederile privind siguranţa şi sănătatea la locul de muncă: https://www.gov.uk/employment-status/selfemployed-contractor.

În Marea Britanie, instanţa de judecată emite decizii definitive cu privire la statutul pe piaţa muncii. Servicii de consiliere cu privire la statutul pe piaţa muncii sunt oferite de ACAS (tel. 0300 123 1100) sau Labour Relations Agency în Irlanda de Nord.

  1. Salariul minim la nivel național

Pentru informatii cu privire la nivelul salariului minim (Naţional Minimum Wage) in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, puteti accesa pagina web: https://www.gov.uk/national-minimum-wage-rates.

In Marea Britanie, nivelul salariului minim la nivel naţional este revizuit anual, cu implementare, de regulă, începând cu data de 1 octombrie a fiecărui an. Salariul minim este stabilit în funcţie de vârsta angajaţilor, existând un nivel diferit pentru cei care lucrează în baza unui contract de ucenicie. Incepand cu 1 octombrie 2015, nivelul salariului minim a fost reglementat dupa cum urmeaza:

  • 7,20 lire sterline pe ora pentru angajatii care au implinit varsta de 25 de ani si peste aceasta varsta (salariul minim de trai, in vigoare incepand cu 1 aprilie 2016);
  • 6,70 lire sterline pe ora pentru angajatii cu varste cuprinse intre 21 si 24 ani;
  • 5,30 lire sterline pe ora pentru angajatii cu varste cuprinse intre 18 si 20 ani;
  • 3,87 lire sterline pe ora pentru angajatii cu varste sub 18 ani dar peste varsta legala de parasire a sistemului de invatmanat (16 ani);
  • 3,30 lire sterline pe ora pentru lucratorii care isi desfasoara activitatea in baza unui contract de ucenicie cu varste cuprinse intre 16 si 18 de ani si pentru cei care au varsta de 19 ani sau peste 19 ani daca se afla in primul an de ucenicie.

Nivelul salariului minim este aplicabil salariatilor (employee) care isi desfasoara activitatea in baza unui contract de munca, dar si urmatoarelor categorii: lucratorilor prin agentii de muncă temporară; persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte de ucenicie; lucratorilor din agricultură; lucrătorilor cu normă parțială; lucrătorilor temporari (contractul încheiat conține termeni precum "casual"," freelance", "zero hours"); lucrătorilor străini, indiferent de durata şederii în Marea Britanie; lucrătorilor, inclusiv cei care lucrează la domiciliu, care sunt plătiți la normă; stagiarilor și lucrătorilor în perioada de probă; lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în apele teritoriale ale Marii Britanii.

Salariul minim nu se aplică: lucrătorilor independenţi; celor care desfăşoară activităţi pe bază de voluntariat; studenţior care urmează o perioadă de practică organizată în cadrul unui program de învăţământ superior, dacă perioada de practică nu depăşeşte un an; directorilor de companie; celor care urmează anumite programe guvernamentale de stimulare a ocuparii fortei de munca, precum ”Work Programme";  membrilor de familie ai angajatorului, care fac parte din gospodaria acestuia; persoanele care locuiesc şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul gospodăriei angajatorului (ex. lucrători au pair); persoane care îşi desfăşoară activitatea prin programe precum Leonardo da Vinci, Youth în Action, Erasmus sau Comenius; membrilor forţelor armate; pescarilor care primesc o parte din profitul rezultat în urma activităţii desfăşurate; persoanelor aflate în detenţie; persoanelor care locuiesc într-o comunitate religioasă.

Nivelul salariului minim este calculat pe o perioadă de referinţă care, de regulă, corespunde cu perioada pentru care se efectuează plata salariului: săptămână, lună sau 10 zile, fara să depaseasca 31 de zile. Angajaţii trebuie să fie plătiţi cel puţin la nivelul salariului minim calculat ca medie în perioada de referinţă aplicabilă. Lucrătorii care consideră că nu au fost plătiţi cel puţin la nivelul salariului minim impus la nivel naţional, pot solicita angajatorului clarificări cu privire la modul de calcul şi remedierea deficienţelor care pot exista. Accesul angajaţilor la documente de salarizare păstrate de angajatori este garantat.

Durata maxima a timpului de lucru saptamanal este prevazuta in Reglementarile privind Timpul de Munca, cu modificarile ulterioare (Working Time Regulations SI 1998), care transpun in legislatia britanica prevederile Directivei 1993/104/EC privind organizarea timpului de munca si cele ale Directivei 1994/33 privind protectia tinerilor la locul de munca. Astfel, timpul de munca, incluzand orele suplimentare, nu poate depasi 48 de ore saptamanal (7 zile) calculat ca medie intr-o perioada de referinta de 17 saptamani. Exista anumite situatii cand angajatii pot lucra mai mult de 48 de ore saptamanal: https://www.gov.uk/maximum-weekly-working-hours.

  1. Soluționarea litigiilor de muncă

În Marea Britanie, procedurile de soluţionare a conflictelor la locul de muncă pot presupune parcurgerea următoarelor etape: soluţionarea conflictelor de către angajat şi angajator la locul de muncă; servicii specializate de mediere, conciliere şi arbitraj; prezentarea conflictului unui tribunal de muncă. Angajaţii şi angajatorii trebuie să depună toate diligenţele pentru a soluţiona conflictul de muncă până a fi prezentat unui tribunal de muncă, urmând principiile Codului de Practică ACAS (Advisory, Conciliation and Arbitration Service).

În primă instanţă, părţile trebuie să încerce soluţionarea pe cale informală a conflictului, prin discuţii între angajat şi superiorul acestuia. Dacă conflictul nu este soluţionat pe cale amiabilă, atunci va fi iniţiată procedura formală de soluţionare a conflictului. Angajatorii trebuie să informeze angajaţii asupra procedurilor de soluţionare a conflictelor la locul de muncă, aceste prevederi fiind prevăzute în: manualul companiei, manualul personalului sau al departamentului de resurse umane, pe website-ul departamentului de resurse umane, contractul de muncă.

Procedura formală de soluţionare a conflictului la locul de muncă presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) Formularea în scris a plângerii şi prezentarea acesteia reprezentantului desemnat al angajatorului (în cazul în care întâmpină dificultăţi în redactarea acestui document, angajaţii pot solicita sprijinul organizaţiei sindicale din care fac parte sau Biroului de Consiliere a Cetăţenilor – Citizens Advice Bureau).

b) Organizarea unei întâlniri între angajator şi angajat în cadrul căreia vor fi discutate motivele plângerii, precum şi căile de soluţionare a acesteia. Angajaţii au dreptul să fie însoţiţi la aceste întâlniri de un coleg sau de un reprezentant al organizaţiei sindicale. Cu acceptul angajatorului, angajaţii pot fi însoţiţi şi de reprezentanţi ai Citizens Advice Bureau.

c) În cazul în care angajatul nu este mulțumit de măsurile care au fost adoptate de către angajator în vederea soluţionării conflictului de muncă, acesta are dreptul să conteste decizia prin intermediul unei scrisori în care prezintă argumentele acestei poziţii.

În procesul de soluţionare a conflictului la locul de muncă, pot fi utilizate servicii specializate de mediere, conciliere şi arbitraj. Pentru informaţii suplimentare, recomandăm consultarea  Ghidurilor ACAS în domeniul medierii, concilierii şi arbitrajului, disponibile la: www.acas.rog.uk.  În cazul în care conflictul nu a fost soluţionat direct de părţi sau prin intermediul procedurilor de mediere, conciliere sau arbitraj, atunci acesta poate fi înaintat unui tribunal de muncă (Employment Tribunal). Servicii de consiliere privind soluţionarea conflictelor de muncă sunt oferite de: ACAS (Advisory, Conciliation and Arbitration Service): tel. 0300 123 1100; Biroul de Consiliere a Cetăţenilor (Citizens Advice Bureau):  tel. 03444 111 444.

  1. Neplata drepturilor salariale

În Marea Britanie, lucrătorii pot primi sprijin și sfaturi cu privire la drepturile și obligațiile la locul de muncă, prin intermediul Liniei de Asistență ACAS (Advisory, Conciliation and Arbitration Service) fie telefonic (0300 123 1100, luni-vineri, 8am-8pm, sâmbătă, 9am-1pm), fie online (http://www.acas.org.uk/index.aspx?articleid=4489) (consiliere gratuită și confidențială în peste 100 limbi străine, cu privire la: drepturile și obligațiile la locul de muncă, plata salariului minim la nivel național, procedura de soluționare a disputelor la locul de muncă, termenii și condițiile unui contract de muncă, timpul de muncă, pauzele de odihnă și dreptul la concediul de odihnă, munca prin agenții de recrutare – statutul lucrătorilor temporari).

Lucrătorii pot sesiza nereguli la locul de muncă, inclusiv cu privire la neplata drepturilor salariale, prin completarea unui formular disponibil în format online (https://www.gov.uk/government/publications/pay-and-work-rights-complaints-individuals), care trebuie completat si transmis la adresa de email  fpt.hmrc@hmrc.gsi.gov.uk, acesta urmând a fi direcționat instituției britanice cu competențe în soluționarea sesizării, respectiv autoritatea fiscală HM Revenue&Customs (plata salariului minim la nivel national), Inspectoratul Agentiilor de Recrutare - EASI (modul de functionare a agentiilor de recrutare), Serviciul de Protectie a Muncii – HSE (timpul si condițiile de muncă).

Totodată, există posibilitatea de raportare a posibilelor suspiciuni de evaziune fiscală prin contactarea autorității fiscale HMRC, prin intermediul Liniei telefonice privind evaziunea fiscala (Tax Evasion Hotline - 0800 788 887, de luni până vineri (8.00am - 6.00pm) sau online la: www.gov.uk/report-cash-in-hand-pay.

Disputele la locul de muncă privind neacordarea salariului minim la nivel naţional se soluţionează prin parcurgerea următoarelor etape:

  • Încercarea de soluționare a conflictului pe cale amiabilă, prin discuții informale cu angajatorul;
  • Solicitarea în scris a dovezii plății drepturilor salariale („payment records”); lucrătorul poate merge însoțit la sediul angajatorului pentru a obține copii ale dovezii de plată a drepturilor salariale;
  • In situația în care angajatorul refuză plata, lucrătorul poate contacta autoritatea fiscală HMRC, prin intermediul formularului online disponibil la: https://www.gov.uk/government/publications/pay-and-work-rights-complaints-individuals
  • În cazul în care HMRC constată că angajatorul nu a plătit lucrătorului sumele datorate, va trimite o notificare de recuperare a datoriilor, împreună cu o penalizare pentru neplata salariului minim.
  • HMRC poate să acționeze angajatorul în instanță, în numele lucrătorului, în situaţia în care angajatorul refuză să-i plătească acestuia drepturile salariale cuvenite.
  • Lucrătorul se poate adresa în nume propriu Tribunalului Muncii, conform procedurii disponibile pe site-ul web al Guvernului: www.gov.uk/employment-tribunals/taking-a-case-to-an-employment-tribunal.

 

  1. Linkuri utile

Guvernul britanic pune la dispoziţie un site web care conţine informaţii complete furnizate de toate departamentele guvernamentale, privind legislaţia în vigoare, statistici, consultări publice, etc: www.gov.uk.

Ministerul de Interne oferă informaţii referitoare la libera circulaţie a persoanelor, având dedicată o secţiune distinctă cetăţenilor din Spaţiul Economic European (SEE) şi Elveţia: www.ukba.homeoffice.gov.uk/eucitizens .

Departamentul pentru Muncă şi Pensii oferă informaţii atât despre reglementarea statutului pe piata muncii (procedura de alocare a Numărului Naţional de Asigurare) cât şi despre sistemul de protecţie socială (prestaţii sociale): www.dwp.gov.uk .

Autoritatea fiscală HM Revenue & Customs este responsabilă cu aplicarea legislaţiei privind impozitarea veniturilor, colectarea contribuţiilor de securitate socială, acordarea alocaţiilor pentru copii şi reglementarea activităţii lucrătorilor pe cont propriu: www.hmrc.gov.uk.

Ambasada României la Londra - Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi sociale

Program: luni-vineri 9.00-18.00

Tel: 020 7937 8125 – pentru audienţe, programare telefonică

Email: londra.social@mae.ro

Website: www.londra.mae.ro

ACAS (Advisory, Conciliation and Arbitration Service) – Serviciu gratuit

Ofera informatii legate de drepturile de munca ale angajatilor, prin telefon, si mediere gratuita („conciliation service”) inainte de Tribunalul Muncii

Program: luni-vineri  8.00- 20.00; sambata 9.00- 13.00

Tel: 0300 123 1100

Website: http://www.acas.org.uk 

Citizens Advice Bureau –asistenta gratuita privind drepturile de munca

Program: difera, in functie de fiecare organizatie locala.

Tel: 03444 111 444

Website: http://www.citizensadvice.org.uk

Alegeri parlamentare 2016 - înscrierea în Registrul electoral pentru votul în străinătate

07.04.2016

Ambasada României la Londra încurajează cetăţenii români cu drept de vot din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord să se înscrie în Registrul electoral pentru votul în…

Comunicat de presă

11.08.2016

În continuarea demersurilor întreprinse pentru asigurarea unei informări corecte și complete a publicului și stabilirea adevărului în cazul reportajului Criminal Gang Selling Military Weapons, …

Comunicat de presă

09.08.2016

Referitor la reportajul Criminal Gang Selling Military Weapons, difuzat de postul de televiziune Sky News în ziua de 7 august a.c., în care se prezintă presupuşi traficanţi de arme români,…